Rezultatele 1 - 25 din 35 pentru "majorare pensii"

Planul bugetar-structural pe termen 2025-2031, transmis Comisiei Europene și publicat de Ministerul Finanțelor, prevede creșterea contribuțiilor la PIlonul II de pensii de la 4,75% la 6% până în anul 2031. Guvernul va continua reforma pensiilor cu diversificarea investițiilor în cadrul Pilonului II, introducerea unei noi formule de calcul pentru pensii și a unei noi reguli de indexare a pensiilor, cu interzicerea apariției de noi categorii de pensii speciale.

Casa Națională de Pensii transmis, joi, noi precizări în legătură cu pensiile și deciziile de recalculare, referindu-se la situațiile în care pe talonul de pensie din luna septembrie valoarea nu corespunde cu cea din decizia de recalculare. De asemenea, instituția precizează că diferențele cuvenite între pensia recalculată și pensia încasată vor fi achitate ulterior, inclusiv pentru luna septembrie.

Grupul Banca Transilvania a capitalizat BT Pensii cu 7 milioane de lei, la 20,73 milioane de lei, concomitent cu preluarea BRD Pensii de la BRD-Groupe Societe Generale și Societe Generale Assurances, tranzacție anunțată anterior de Profit.ro.

Majorarea de la 1 ianuarie a pensiilor din sistemul public cu 13,8% și a salariilor la stat cu 5% a pus sute de mii de gospodării de români în situația de a li se reduce sau chiar a li se opri cu totul ajutoarele de încălzire, din cauza faptului că sumele acordate drept ajutoare se calculează în funcție de venituri.

Majorarea de la 1 ianuarie a pensiilor din sistemul public cu 13,8% și a salariilor la stat cu 5% a pus sute de mii de gospodării de români în situația de a li se reduce sau chiar a li se opri cu totul ajutoarele de încălzire, din cauza faptului că sumele acordate drept ajutoare se calculează în funcție de venituri, potrivit unui document guvernamental.

Ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu, a declarat că de la 1 ianuarie pensiile tuturor românilor vor crește cu rata inflației și că, potrivit noii legi, pensiile se vor putea majora, pe viitor, doar în luna ianuarie a fiecărui an.

Ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a declarat, sâmbătă, că pensiile vor fi mărite, iar pentru asigurarea resurselor România nu va apela la ajutorul Fondului Monetar Internațional (FMI), ci se va împrumuta de pe piață.

Ministrul Muncii, Marius Budăi, a afirmat că impactul bugetar calculat pentru majorarea pensiilor de la 1 ianuarie 2023 va fi de 11 miliarde lei. El susține că cifrele luate în calcul de PSD din mai multe surse oficiale arată că nu există ”niciun fel de probleme” pentru a asigura bugetul pentru creșterea pensiilor începând din anul următor.

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, dă asigurări că pensiile se vor majora, de la 1 ianuarie anul viitor „cel puțin” cu rata inflației. Ciolacu admite că „mai e mult ” până când creșterea economică înregistrată de România va fi resimțită și la nivelul populației.

Subvenția de la bugetul de stat către bugetul de pensii va fi redusă cu 142,4 milioane de lei în acest an, în contextul în care evoluția bună a pieței muncii a dus la încasări mai mari din contribuția la pensie plătită de angajați, prevede proiectul de rectificare a bugetului de asigurări sociale, prezentat acum de Ministerul Finanțelor. Având în vedere că veniturile la bugetul de pensii au fost cu 672,8 milioane lei peste așteptări, Guvernul a decis să aloce suplimentar 530,38 milioane lei pentru cheltuielile cu pensiile și să scadă cu 142,42 milioane de lei subvenția de la bugetul de stat către bugetul de pensii.

Pensiile ar putea fi majorate anul viitor cu un procent mai mare decât cel preconizat în prezent ca urmare a creșterii încasărilor la buget, a sugerat sâmbătă, într-o conferință de presă, premierul Florin Câțu.

Guvernul a promis, în forma finală a Planului Național de Redesare și Reziliență convenit cu Comisia Europenă, că va introduce o nouă formulă de calcul atât pentru noii pensionați, cât și pentru pensiile deja în plată, cu obiectivul de a menține cheltuielile publice cu pensiile la 9,4% din PIB. Noul sistem confirmă informațiile transmise în premieră de Profit.ro potrivit cărora Exectivul se angajează să nu mai majoreze pensiile ”ad hoc”, ci să le indexeze conform unui mecanism care să asigure menținerea în limita din PIB menționată. Guvernul Cîțu a mai promis să egalizeze vârsta de pensionare pentru bărbați și femei până în 2035, să ofere stimulente pentru pensionarea mai târzie, să revizuiască sistemul de pensii speciale și să majoreze cota la Pilonul II de pensii administrate privat.

Noua lege a pensiilor ar putea marca, odată cu intrarea în vigoare în 2023 cum estimează guvernul, și o primă creștere a vârstei de pensionare la femei.

Noua lege a pensiilor vine și cu o nouă formulă de calcul, a cărei introducere este asumată de guvern în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Noua formulă de calcul a pensiei va fi bazată de numărul de puncte realizat de beneficiar potrivit principiului contributivității.

Cheltuielile cu pensiile vor rămâne la același nivel, fără să fie preconizate creșteri "ad hoc" ale pensiilor pe termen scurt și mediu, s-a angajat Guvernul în planul de reforme inclus în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și prezentat Comisiei Europene. De asemenea, Executivul are în vedere revizuirea vârstei de pensionare, modificarea prevederilor privind stagiul minim de cotizare, prin stabilirea acestuia la 25 de ani, față de 15 ani acum, și eliminarea posibilității pensionării anticipate, relevă documentul obținut de Profit.ro.

Premierul Florin Cîțu a declarat, joi seară, că ”nu există nimic gratuit pe lumea asta”, referindu-se la limitarea călătoriilor studenților. ”Fiecare subvenție de la buget, eu o analizez prin două filtre: costul de oportunitate, dacă există altceva pe care l-aș putea face profitabil și impactul, a anunțat premierul.

Guvernul a stabilit, prin ordonanță de urgență, ca instituțiile publice să nu mai acorde vouchere de vacanță în 2021, majorarea punctului de pensie prevăzută pentru anul acesta să fie amânată pentru anul viitor, iar gratuitatea călătoriilor cu trenul pentru studenți să fie înlocuită cu o reducere de 50% pe transportul local și național. Executivul a decis, totodată, anularea sporului de 30% la salariu, acordat de anul trecut angajaților din prefecturi sub motivul prevenirii și combaterii pandemiei de Covid-19.

Majorarea pensiilor cu 40% va declanșa o corecție bugetară “dezordonată”, cu repercursiuni asupra redresării economiei României, puternic afectată de pandemie, avertizează S&P Global Ratings.

Plenul reunit al Camerei Deputaților și Senatului a adoptat, marți, o serie de amendamente la proiectul de lege care aprobă rectificarea bugetară pe acest an, stabilind majorarea punctului de pensie anul acesta cu 40%, în loc de 14%, majorarea salariilor profesorilor, creșterea plafonului programului Start Up Nation și alocarea mai multor fonduri autorităților locale. PSD, care a inițiat amendamentele, ar fi vrut să limiteze și gradul de îndatorare a Guvernului, dar a renunțat în cele din urmă la această idee.

Majoritatea PSD din comisiile reunite pentru buget ale Camerei Deputaților și Senatului a introdus miercuri o serie de amendamente la proiectul de lege care aprobă rectificarea bugetară pe acest an, stabilind majorarea punctului de pensie anul acesta cu 40%, în loc de 14%, și prevăzând că Guvernul nu se poate împrumuta până la finele anului peste plafonul de 40% din PIB.

Ministerul Finanțelor, condus acum de Florin Cîțu, a făcut publică astăzi o notă de informare pe care fostul ministru de resort, Eugen Teodorovici, a transmis-o, în octombrie 2019, guvernului din care făcea parte, condus de Viorica Dăncilă. Nota, întocmită în urma discuțiilor cu reprezentanți ai FMI, ai agențiilor de rating și ai Comisiei Europene. Concluzia notei, inclusiv pe baza îngrijorărilor transmise de instituțiile externe, era că sunt necesare economii la cheltuielile bugetare, dar și reanalizarea calendarului de implementare a majorării pensiilor, astfel încât statul să se poată încadra cu deficitul bugetar în limita de 3% în perioada 2020-2023.

Premierul Ludovic Orban a declarat, duminică seară, că pensiile vor fi crescute, dar nu poate preciza procentul de majorare. ”Le vom crește în așa fel încât să le putem să le plătim fără să tipărim bani”, a afirmat primul ministru. Acesta a precizat că ”sistemul de pensii nu trebuie gândit pentru astăzi, pentru moment, pentru a aduce voturi în alegeri, ci trebuie gândit să fie stabil, sustenabil”.

Agenția de evaluare financiară S&P Global Ratings, cea mai mare din lume, estimează că economia românească va avea, anul acesta, un declin de 5,5%, iar deficitul bugetar va urca la 8% din PIB, chiar dacă pensiile nu vor fi majorate cu 40%, așa cum prevede legislația la acest moment.

România are nevoie să realoce resurse financiare pentru combaterea și gestionarea epidemiei de coronavirus și trebuie să renunțe la aplicarea noii variante a Legii pensiilor, care prevede creșterea cu 40% a pensiilor începând cu septembrie, pentru că acest lucru ar arunca bugetul național în aer, arată Daniel Dăianu, președinte al Consiliului Fiscal.

Președintele Consiliului Fiscal atrage din nou atenția asupra presiunii mari puse pe buget de creșterea cu 40% a pensiilor pusă în lege începând cu septembrie 2020, care ar duce la deficite publice foarte ridicate și o creștere a datoriei publice la niveluri nesustenabile, care ar putea duce la o creștere a taxelor și impozitelor. Daniel Dăianu spune că o eșalonare a creșterii pensiilor ar duce la un deficit în scădere și la o creștere mai mică a datoriei publice.